Meseria e bratara de aur pe care trebuie s-o poarte cei iubitori de argint(i)

Printre ocupaţiile mai vechi şi mai noi pentru care unii oameni au carte de muncă şi trebuie să se scoale când se trezesc, se numără:

Ascuţitor – care presupunând că e căsătorit, aşa cum preoţii sunt cu ale lor preotese, a sa consoartă poartă mândria de a fi o vajnică ascuţitoare ...

Tocător – banii de pe card se virează sigur în contul vreunei tocătoare ...

Vestitor – acel ghiocel care, fie primăvară, fie iarnă (o fi având şi Primăvara contract determinat de 3 luni?), umblă în jantilică ca un adevărat Tilică, cu cartea în mână, din uşă-n uşă, ca omul care aduce cartea (din proiectul „O carte de-ai luat, belea ai căpătat”) ... cartea hardcover, că e-book nu mai aveau pe stoc ... la Moses Tab 10.2 ...

Cambist – prima dată am zis că or fi cei care se schimbă după cum bate vântul, dar am luat în calcul şi că lucrează in interior, deci m-am documentat ... Cambistul e broker-ul de valori ...   

Cap de masă – Eu nu ştiu cum îl strigă clienţii când el încasează pariurile şi le dirijează jocurile de noroc ...   Iar colegii lui sunt Faţă de masă şi Inel de perdea? 

Nursă de psihiatrie – Cred că e o combinaţie de nurcă, focă şi morsă care a luat-o rara ... O fi fost peştele contaminat ...

Cât priveşte partea cu „meseria e brăţară de aur” ... cred că e o miştocăreală de-a poporului nostru hâtru ... pentru că mai toţi cei care au cele mai groase brăţări nu au, de fapt,  nicio meserie ...

Sursa foto: http://www.ciulea.ro