duminică, 14 octombrie 2012

Ca când ar fi sau ca cum s-ar spune … moda ne răpune ṣi versuri ne face a compune


Ca o vajnică preţuitoare de cultură,
mă reped ca oṣteanul la bromură
în haute-cultură ...

Ce Djihad de culori ...
parcă îs pocnitori ...

Materiale deosebite,
în sictir croite ...

Sclipici ṣi paiete –
ṣi nu numai pentru fete ...

Sorcove sclipitoare pe beţe umblătoare ...  
ṣi vai de ei ṣi ele cum umblau,
că parcă mai mult copitau ... 

Cred că trebuie să le pună pe lângă scenă veo plasă,
că treaba-i groasă ...
Dar creatorului nici că-i pasă ...
Tot întreabă „Ce pasăre grasă”?
Iar manechinele-i răspund în cor:  „Tai-o, tataie, acasă!”
Au auzit ele că-l caută una c-o coasă ...
... lucitoare, frumoasă.

Mă uit ca broasca la barieră
că nu înţeleg ce-i acolo: e om, e himeră?

Dali de-ar mai trăi,
c-o poză s-ar mulţumi ...


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu