Puṣca ṣi cureaua lată, ce boscheţi udam odată …

Nu ṣtiu alţii cum sunt, dar eu când mă gândesc la plantele de apartament, văd ce vedeam la televizor ṣi după ora nouă ṣi după ora veche în epoca apusă ... mulţi purici ṣi multe bălării ...  

Am încercat să văd ṣi dacă studiile mint ... Ca să vezi, de data asta nu minţeau ... vorbitul cu boscheţii funcţionează ... Am încercat subconṣtientul unui ficus timp de câteva săptămâni cu psihologie inversă ṣi ce să vezi ... nu s-a prins că e psihologie inversă ṣi m-a crezut pe cuvânt ... s-a plecat la pământ ṣi eu lesne i-am făcut vânt ...

Acum să nu crezi că-s urâcioasă cu tot ce-i verde în casă ... Am o întreagă serie de canini numai împotriva a ce nu are nicio floare ... De nu văd pistil, sepală, îi fac lesne loc afară ...

Ficusul -  Cu cât e o floare mai mare, cu atât e ghiveciul mai mare ṣi mai abitir trage la picioare ...  O fi de la reumatism, că ṣi el e în floare ... ṣi la fel doare ...

Filodendronul – Acea plăntuţă puhavă pe care nimeni n-a văzut-o vreodată înflorită, dar pe care toată lumea o aṣteaptă măcar înmugurită ...

Cactuṣii – Încearcă ṣi tu să desparţi denumirea în silabe cât eu strâng acele înfipte aṣa firave ...  

Dacă până ṣi Eminescu n-a mai rezistat ... după vizita la Grădina botanică ...

„Când văzui a lor mulţime, câtă frunză, câtă iarbă,
Cu o ură ne'mpăcată mi-am şoptit atunci în barbă,
Am jurat ca peste dânşii să trec falnic, fără păs,
Din pristolul de la Roma să dau calului ovăs...”